Care sunt factorii de risc pentru ictus?

În general, cel mai frecvent întâlniți factori de risc pentru ictus sunt:

     * Hipertensiunea arterială,

     * Colesterolul ridicat,

     * Fumatul,

     * Diabetul zaharat şi

     * Îmbătrânirea.

Tulburarile de ritm cardiac, cum ar fi fibrilatia atriala, foramenul oval persistent, şi bolile valvulare ale cordului pot cauza, de asemenea, ictusuri.

Când accidentele vasculare cerebrale sunt diagnosticate la persoanele tinere (mai puţin de 50 de ani), factorii de risc mai rar întâlnite, dar care trebuie să fie luate în considerare includ drogurile, cum ar fi cocaina sau amfetamina, erupere de anevrisme, şi predispoziţii mostenite (genetice) către hipercoagularea sanguină.

Un exemplu de predispozitie genetica pentru ictus, este o boala rară, numita homocisteinuria, în care se atestă niveluri exagerat crescute de homocisteină în organism. Oamenii de ştiinţă încearcă să determine, dacă apariţia non-ereditară a nivelurilor ridicate de homocisteină, la orice varsta, poate predispune la accident vascular cerebral.

Care sunt cauzele unui ictus?

Blocarea unei artere

Blocarea unei artere, în creier de către un cheag (tromboză) este cea mai frecventa cauză a unui accident vascular cerebral. Parte a creierului, care este irigată de vasul de sânge trombat este, în consecință, lipsită de sânge şi oxigen. Ca urmare a lipsei sângelui şi oxigenului, celulele din acea parte a creierului mor, şi parte a corpului, pe care o controlează, nu mai funcționează. De obicei, o placa de colesterol din vasele mici de sânge, în creier, care provoca îngustarea treptată a vaselor de sange, se rupe şi începe procesul de formare a unui cheag de sânge (tromb).

Factorii de risc pentru îngustarea vaselor de sânge, sunt aceleași ca si cele, care determină ingustarea vaselor de sânge din inima și determină atac de cord (infarct miocardic). Acesti factori de risc includ:

    * Tensiunea arterială crescută (hipertensiune arterială),

    * Colesterol ridicat,

    * Diabet zaharat, şi

    * Fumat.

Ictus embolic

Un alt tip de accident vascular cerebral poate apărea atunci când un cheag de sange sau o bucata de placă aterosclerotică (colesterol şi depozite de calciu de pe peretele interior al inimii sau a arterei) se dezlanțuie, calatorește prin sânge și se depune intr-o artera din creier. Atunci, când fluxul de sânge se opreşte, celulele creierului nu primesc oxigen si glucoză, de care au nevoie pentru a funcţiona şi a se produce un accident vascular cerebral. Acest tip de accident vascular cerebral este menţionat ca un accident vascular cerebral embolic. De exemplu, un cheag de sânge s-ar putea forma iniţial în camera de inima, ca urmare a unui ritm cardiac neregulat, care apare în fibrilație atrială. De obicei, aceste cheaguri rămân ataşate de căptuseala interioară a inimii, dar ocazional se pot rupe, călătoresc prin sânge, formează un dop (embolie), într-o arteră din creier, şi pot provoca un ictus. O embolie poate proveni, de asemenea, dintr-o arteră mare (de exemplu, artera carotida, o arteră majoră la nivelul gâtului, care furnizează sânge la creier) şi apoi a se deplasa în aval pentru a bloca o arteră mai mică în creier.

Ictusul hemoragic

Un ictus hemoragic apare atunci, când un vas de sânge în creier se rupe si sângerează în tesutul cerebral din jur. Un ictus hemoragic (sângerare în creier), cauzeaza simptome de accident vascular cerebral, prin privarea de sânge și de oxigen a anumitor părți ale creierului într-o varietate de moduri. Fluxul de sânge spre unele celule ale creerului se oprește. De asemenea, sângele este foarte iritant şi poate provoca umflarea țesutului creierului (edem cerebral). Edemul si acumularea de sânge de la o hemoragie cerebrală creşte presiunea în interiorul craniului şi provoacă daune mai mult prin strivirea creierului contra craniului osos scăzând în continuare fluxul de sânge la ţesuturi şi celule creierului.

Hemoragie subarahnoidiană

Într-o hemoragie subarahnoidiană, sângele se acumuleaza in spatiul de sub membrana arahnoida care delimitează creierul. Sângele provine dintr-un vas de sânge anormal, care scurgeri sau rupturi. Deseori, acesta este de la un anevrism (o dilatare anormală din peretele vasului). Hemoragia subarahnoidiană determină, de obicei, dintr-o dată, dureri severe de cap, greţuri, vome, intoleranță la lumină, şi înţepenirea gâtului. În cazul, în care nu este recunoscut şi tratat, pot apărea consecinţe majore neurologice, cum ar fi comă, şi moartea creierului.

Vasculită

O alta cauză rară de accident vascular cerebral este de vasculită, o afectiune în care vasele de sânge devin inflamate căuzând scăderea fluxului de sânge a țesutului cerebral.

Ce este un ictus?

Funcţionarea celulelor creierului necesită o livrare constantă de oxigen si glucoză din sange. Un ictus, sau accident vascular cerebral (AVC), apare atunci, când furnizarea de sânge la o parte din creier este intreruptă, determinând moartea celulelor creierului. Fluxul de sânge poate fi compromis de o varietate de mecanisme.

Blocarea unei artere

Îngustarea a arterelor mici în creier poate provoca un ictus lacunar, (lacună înseamnă "spaţiu gol"). Blocarea unei arteriole unice poate afecta o zona mica de tesut cerebral, care provoacă moartea acesteia (prin infarct).

Îngustare a arterelor (ateroscleroză), care duc spre creier. Există patru vase mari, care furnizează creierului sânge. Circuitul anterior a creierului, care controlează preponderent activitatea motorie, de senzaţie, gândire, de exprimare, şi emoţie este aprovizionat de către arterele carotide. Circuitul posterior, care aprovizionează trunchiul cerebral si cerebelul, controlează funcțiile automate si de coordonare ale creerului, și este aproviyionat de către artere vertebrobazilare.

Dacă aceste artere se îngustează, ca urmare a aterosclerozei, plăcii sau colesterolului, părți ale acestora se pot rupe şi plutesc în aval, blocând alimentarea cu sânge a unei părți din creier. Spre deosebire de ictusuri lacunare, părţi mai mari ale creierului pot pierde din aprovizionare cu sânge, iar acest lucru poate produce simptome mai pronunțate decât un ictus lacunar.

Embolismul creierului din inimă. În unele cazuri, în interiorul inimii se pot forma cheaguri de sânge şi există posibilitatea ca acestea să se rupă şi să călătorească (embolizând) spre arterele din creier, provocând un accident ictus.

Ruptura a unei artere (hemoragie)

Ictusul hemoragic sau hemoragia cerebrală (sângerare în substanţa creierului). Cel mai frecvent motiv al ictusului hemoragic este hipertensiunea arterială necontrolată. Alte situatii includ anevrisme, care pot erupe sau malformaţii arterio-venoase (MAV), în care există o rețea anormală de vase de sange, care sunt fragile si pot ușor sângera.